Angina Pectorala


Definitie:
 

Angina pectorala este descrisa de pacienti prin durere retrosternala cu caracter de gheara, arsura, care apare la efort sau in conditii de stress. Durerea poate iradia in brate, in mandibula, in umeri, in spate. Mai rar si mai neobisnuit apare in epigastru si poate fi confundata cu ulcerul gastric sau esofagita.

Durerea cedeaza tipic la repaus sau la dministrarea de nitroglicerina sublingual .

Severitatea anginei se clasifica in functie de tipul de fort la care apare angina, durata si frecventa episoadelor anginoase.

Riscuri:

  • agravarea fenomenelor care pot conduce la angina instabila

  • producerea unui infarct miocardic acut

  • stop cardiorespirator

Diagnosticul anginei pectorale implica analize de laborator si anumite investigatii care au ca scop:

  • conformarea diagnosticului de angina;

  • identificarea sau excluderea unor conditii clinica asociate sau a unor factori precipitanti;

  • stratificarea factorilor de risc;

  • stabilirea optiunilor terapeutice;

  • eavluarea eficientei tratamentului;

Procedurile diagnostice necesare in aceste etape sunt:

  • examenul clinic cardiologic;

  • teste de laborator: colesterol total, LDL colesterol, trigliceride, HDL colesterol, glicemie, proteina C reactiva high sensitivity,

  • test ECG de efort

  • ecocardiografi

  • monitorizare Holter ECG

  • teste imagistice de stress( echo sau radionuclizi)

  • test echo de stress farmacologic

  • cardio CT

Terapie

Medicamentoasa:

  • betablocante;

  • medicamente antitrombotice( aspirina, clopidogrel);

  • medicamente din clasa inhibitorilor de enzima de conversie;

  • tratamentul afectiunilor asociate si al factorilor de risc asociati

Interventional:

  • angioplastie coronariana cu stent

  • by pass aorto-coronarian

Referinte:  ESC Pocket Guidelines , Committee for Practice Guidelins to improve the quality of clinica; parctice and patient care in Europe, Angina, Guidleines on the management of stable angina pectoris, 2006

 

Pacientii care prezinta angina pectorala au un dezechilibru intre nevoia de oxigen a muschiului cardiac si aportul, oferit de coronare, care sunt afectate in aces caz mai mult sau mai putin de ateroscleroza.

Un pacient cu angina pectorala are risc de a face infarct miocardic.

 

Pentru a vedea cit de mare este acest risc si a stabili masurile care se impun, riscul pacientului este evaluat pe baza mai multor parametrii.

  • Riscul clinic
  • Raspunsul la testul ECG de effort
  • Evaluarea fractiei de ejectie
  • Aspectul coronarografic

 

Riscul clinic poate fi evaluat din discutia cu pacientul. Scaderea pragului de efort la care apare angina, cresterea frecventei si duratei episoadelor de angina sunt toti indicatori de risc.

Uneori pacientul nu descrie nici una din aceste simptome ci doar o usoara scadere a tolerantei la efort. In acest caz se recomanda efectuarea testului ECG de efort, care arata atit pragul de efort al pacientului, cit si eventualele modificari ECG.

 

Totusi in 20% din cazuri pacientii suspectati a avea boala coronariana au test ECG de efort negativ.

In aceste situatii pentru elucidarea diagnosticului se recomanda urmatoarele proceduri:

  • Ecografie de stress sau efort
  • Testele de perfuzie miocardica radionuclidica (SPECT)
  • Angio CT 

 

O echipa de cercetatori olandezi, a urmarit 9 ani, un grup de 650  pacienti, cu o virsta medie de 56+/-11 ani, suspectati a avea boala coronariana . La toti aceseti pacienti li s-a efectuat test ECG de efort si  tomografie cu emisie de pozitroni (SPECT). Pe parcursul celor 9 ani de urmarire, 23 % din pacienti au murit, 11% au avut infarct miocardic nonfatal, iar restul au trecut printr-o procedura de revascularizare miocardica (angioplastie si/sau by –pass).

 

S-a observat ca un procent important din pacientii cu test ECG de efort negativ, au avut modificari de perfuzie miocardica, partial sau total reversibile la SPECT. Rezultatele acestei proceduri au avut o corelare buna cu prognosticul pacientilor.

 

Din pacate insa procedura este putin accesibila, atit datorita costurilor, cit si lipsei de personal, mai ales in tarile din Estul Europei si in special in Romania.

 

Ref.

  1. “Prediction of 9 years cardiovascular outcomes by myocardial perfusion imaging in patients with normal exercise electrocardiographic testing.”, Schinkel A.&all, European Journal Cardiovascular Imagining, Vol.3, Nr.11, 2012
  2. Guidelines on the management of stable angina pectoris , EHJ, 2006

 

Nicoleta Calomfirescu, data actualizarii 22 februarie 2013 



Noutati

Precizări privind perchezițiile organelor de anchetă la companii farmaceutice, distribuitori de medicamente, la spitale şi clinici de oncologie.
31 Jul 2015

Comunicat de presa al Ministerului Sanatatii...

( tot articolul )
Studiile explica de ce "a mananca pentru doi" in timpul sarcinii nu este necesar
30 Jul 2015

Noi studii sugereaza ca sistemul digestiv al unei mame la inceputul sarcinii creste absorbția de energie pentru a răspunde cerințelor ...

( tot articolul )

Materiale educationale

Exista Mos Craciun ?

Lansarea cartii "Exista Mos Craciun ?...

Publicat: acum 979 zile
Are copilul tau un stil de viata sanatos ?

Ghid pentru parint...

Publicat: acum 1039 zile

Articole

Psihologia sanatatii, interviu cu psiholog Raluca Matei, a II-a parte

Continuarea interviului de saptamana trecuta. 5. Descrie pe scurt proiectul tau de master? Proiectul meu de master este o interventie de reducere a...

Publicat: acum 151 zile
Psihologia sanatatii - interviu cu psiholog Raluca Matei, prima parte

Ma pasionau psihologia si preventia (citeam mult despre nutritie) iar psihologia sanatatii era un domeniu nou si promitator. De altfel, este in conti...

Publicat: acum 160 zile
Semne de alarma in accidentul ischemic tranzitor (AIT)

Accidentul ischemic tranzitor (AIT) numit uneori si mini accident vascular cerebral (AVC) prezinta aceleasi simptome ca si acesta, dar in cazul AIT e...

Publicat: acum 369 zile

 



Copyright © 2007-2015 cardioconsult.ro ®. Toate drepturile rezervate

cardioconsult.ro Web analytics