Angina Pectorala


Definitie:
 

Angina pectorala este descrisa de pacienti prin durere retrosternala cu caracter de gheara, arsura, care apare la efort sau in conditii de stress. Durerea poate iradia in brate, in mandibula, in umeri, in spate. Mai rar si mai neobisnuit apare in epigastru si poate fi confundata cu ulcerul gastric sau esofagita.

Durerea cedeaza tipic la repaus sau la dministrarea de nitroglicerina sublingual .

Severitatea anginei se clasifica in functie de tipul de fort la care apare angina, durata si frecventa episoadelor anginoase.

Riscuri:

  • agravarea fenomenelor care pot conduce la angina instabila

  • producerea unui infarct miocardic acut

  • stop cardiorespirator

Diagnosticul anginei pectorale implica analize de laborator si anumite investigatii care au ca scop:

  • conformarea diagnosticului de angina;

  • identificarea sau excluderea unor conditii clinica asociate sau a unor factori precipitanti;

  • stratificarea factorilor de risc;

  • stabilirea optiunilor terapeutice;

  • eavluarea eficientei tratamentului;

Procedurile diagnostice necesare in aceste etape sunt:

  • examenul clinic cardiologic;

  • teste de laborator: colesterol total, LDL colesterol, trigliceride, HDL colesterol, glicemie, proteina C reactiva high sensitivity,

  • test ECG de efort

  • ecocardiografi

  • monitorizare Holter ECG

  • teste imagistice de stress( echo sau radionuclizi)

  • test echo de stress farmacologic

  • cardio CT

Terapie

Medicamentoasa:

  • betablocante;

  • medicamente antitrombotice( aspirina, clopidogrel);

  • medicamente din clasa inhibitorilor de enzima de conversie;

  • tratamentul afectiunilor asociate si al factorilor de risc asociati

Interventional:

  • angioplastie coronariana cu stent

  • by pass aorto-coronarian

Referinte:  ESC Pocket Guidelines , Committee for Practice Guidelins to improve the quality of clinica; parctice and patient care in Europe, Angina, Guidleines on the management of stable angina pectoris, 2006

 

Pacientii care prezinta angina pectorala au un dezechilibru intre nevoia de oxigen a muschiului cardiac si aportul, oferit de coronare, care sunt afectate in aces caz mai mult sau mai putin de ateroscleroza.

Un pacient cu angina pectorala are risc de a face infarct miocardic.

 

Pentru a vedea cit de mare este acest risc si a stabili masurile care se impun, riscul pacientului este evaluat pe baza mai multor parametrii.

  • Riscul clinic
  • Raspunsul la testul ECG de effort
  • Evaluarea fractiei de ejectie
  • Aspectul coronarografic

 

Riscul clinic poate fi evaluat din discutia cu pacientul. Scaderea pragului de efort la care apare angina, cresterea frecventei si duratei episoadelor de angina sunt toti indicatori de risc.

Uneori pacientul nu descrie nici una din aceste simptome ci doar o usoara scadere a tolerantei la efort. In acest caz se recomanda efectuarea testului ECG de efort, care arata atit pragul de efort al pacientului, cit si eventualele modificari ECG.

 

Totusi in 20% din cazuri pacientii suspectati a avea boala coronariana au test ECG de efort negativ.

In aceste situatii pentru elucidarea diagnosticului se recomanda urmatoarele proceduri:

  • Ecografie de stress sau efort
  • Testele de perfuzie miocardica radionuclidica (SPECT)
  • Angio CT 

 

O echipa de cercetatori olandezi, a urmarit 9 ani, un grup de 650  pacienti, cu o virsta medie de 56+/-11 ani, suspectati a avea boala coronariana . La toti aceseti pacienti li s-a efectuat test ECG de efort si  tomografie cu emisie de pozitroni (SPECT). Pe parcursul celor 9 ani de urmarire, 23 % din pacienti au murit, 11% au avut infarct miocardic nonfatal, iar restul au trecut printr-o procedura de revascularizare miocardica (angioplastie si/sau by –pass).

 

S-a observat ca un procent important din pacientii cu test ECG de efort negativ, au avut modificari de perfuzie miocardica, partial sau total reversibile la SPECT. Rezultatele acestei proceduri au avut o corelare buna cu prognosticul pacientilor.

 

Din pacate insa procedura este putin accesibila, atit datorita costurilor, cit si lipsei de personal, mai ales in tarile din Estul Europei si in special in Romania.

 

Ref.

  1. “Prediction of 9 years cardiovascular outcomes by myocardial perfusion imaging in patients with normal exercise electrocardiographic testing.”, Schinkel A.&all, European Journal Cardiovascular Imagining, Vol.3, Nr.11, 2012
  2. Guidelines on the management of stable angina pectoris , EHJ, 2006

 

Nicoleta Calomfirescu, data actualizarii 22 februarie 2013 



Noutati

Sa dormi in acelasi pat cu bebelusul: riscuri si beneficii
24 Oct 2014

O intrebare frecventa pentru parinti : sa imparta patul cu copilul ? Această intrebare este de natură să incurajeze o gamă divers...

( tot articolul )
Ministerul Sănătăţii lansează Sistemul Naţional Integrat al marilor urgenţe, destinat pacientului critic
23 Oct 2014

"In prezent, costurile foarte ridicate ale ingrijirii pacienţilor sunt acoperite doar parţial de Casele de Asigurări de Sănă...

( tot articolul )

Materiale educationale

Exista Mos Craciun ?

Lansarea cartii "Exista Mos Craciun ?...

Publicat: acum 698 zile
Are copilul tau un stil de viata sanatos ?

Ghid pentru parint...

Publicat: acum 758 zile

Articole

Semne de alarma in accidentul ischemic tranzitor (AIT)

Accidentul ischemic tranzitor (AIT) numit uneori si mini accident vascular cerebral (AVC) prezinta aceleasi simptome ca si acesta, dar in cazul AIT e...

Publicat: acum 88 zile
Trateaza depresia ca sa previi un nou infarct

1. Ce stim despre infarct si depresie in termeni de statistica...

Publicat: acum 335 zile
Ochiul si inima

Interviu oftalmologie cu dr. Andrei Filip, medic primar oftalmolo...

Publicat: acum 360 zile

 



Copyright © 2007-2014 cardioconsult.ro ®. Toate drepturile rezervate

cardioconsult.ro Web analytics